ai fost vreodata in situatia in care emotiile snt pur si simplu prea multe, prea puternice, prea greu de suportat, prea usor de uitat?uneori iti vine sa urli de furie asu sa plangi dar in loc sa aegi, cea mai buna solutie pare a fi sa le faci pe amandoua.
uneori razi ca prostu' in timp ce altii snt k fata la cearceaf sau cu nasu' prea pe sus ca sa se distreze si sasi traiasca viata de teama sa nu se faca de ras.
tocmai ce mam uitat la the vampire diaries.
dar atunci cand plangi la filme? dupa parerea mea este ceva incontrolabil.
adica bad guy-ul Damon Salvatore a.k.a Ian Somerhalder (fas nush dacam scris bine) sia recunoscut dragostea unei muritoare, Elena mrg bla bla long story. si a fost prea emotionant "i love you...god! how much I wish you wouldn't need to forget that" si imediat ia sters memoria dar cel mai rau a fost ca atunci cand ii zicea "you need to forget this" o lacrima ia curs pe obraz. si in ochii lui albastri i se citea atata tristete. adevaru e ca aia snt chiar actori buni! dar nu asta e ideea...ci momentele in sine din viata de zi cu zi in care simti nevoia sa te exprimi. poate printro incruntatura sau un zambet si nu stiu ce ma apucat akm sa scriu de sentimente dar mam uitat la serialul ala care este ff romantic/dramatic/interesant si restu' si dupa atatea emotii cand am plans, ras si tot chiar simt nevoia sa scriu:d
eu de exemplu, imi arat sentimentele doar in fata anumitor persoane (specific ff putine) pt ca in rest prefer sa fiu vesela cu toti. ideea e ca mrg..asta e viata!
poate uneori spui ceva si apoi regreti, poate uneori plangi si dupa iti pare rau ca ai fost atat de slab in loc sa lupti pt..cauza ta (parca lupt pt presedintele americii).
si da! snt total deacord. e mereu bine sati exprimi sentimentele, sa ti le recunosti, sa spui ceea ce te apasa. doar ca diferenta este ca noi putem alege persoanele carora sa ne destainuim.
been there..
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu